Scrisoarea unei ștampile

Dragă familie,
Vă scriu acum, pentru că în ultima perioadă am avut foarte mult de lucru și am crezut că numai nu le dau de cap.
Părinții mei adoptivi sunt tare de treabă. Deși adevărul e, că cel mai mult timp îl petrec cu mama mea nouă.

img_3914-1

Dimineața când mă trezesc mă alintă mirosul de cafea și melodia orchestrată de tocurile mamei care se grăbesc din stânga în dreapta până pregătește copii de școală. La început mă supăra faptul că mie niciodată nu îmi urează bună dimineața, dar acum înțeleg că e foarte grăbită să își rezolve treburile casnice, ca apoi să ne petrecem timpul numai noi două.

Eu dorm într-o geantă foarte comodă. Deși e mai mereu dezordine pentru că mami aruncă în el toate minunile ce îi vin în mână, miroase a parfum scump și pe cuvântul meu de ștampilă că a costat o avere.

În mașină stau tot timpul lângă mami. Îmi place să fiu în mașină, pentru că pot vedea cerul și copacii. Uneori mami își închide geanta, și atunci mă plictisesc tare. Inițial am crezut că îl închide din frică să nu dispar, dar acum știu că nemernicul de portofel e de vină. Și prin casă tot se ascunde de ea și atunci mami face crize de nervi.

Ne plimbăm mult, eu cu mami, și e foarte mândră să mă aibe. De fiecare dată când mergem la bancă, și mami e întrebată dacă are ștampilă, mă scoate triumfătoare din geantă, iar mie îmi sare cerneala de fericire.

Recunosc, la început credeam că nu mă iubește, că doar se folosește de mine când are nevoie. Dar o dată Lăbuță, patrupedul blănos al familiei, a răsturnat geanta mamei și după ce s-a jucat cu mine, m-a ascuns sub dulap. Mama m-a căutat cu disperare și când într-un final m-a găsit, m-a șters, m-a pupat și mi-a zis: „Doamne, în sfârșit! Ce m-aș face fără tine?” Atunci m-am simțit cea mai fericită ștampilă din întreg Universul.


Nu zic, mai avem și zile grele, când mami aduce munți de hârtie… Dar lucrăm mereu în echipă, eu ștampilez, mama semnează. Cred că suntem parteneri de afaceri…

Este când semnăm contracte importante și mama ciocnește un pahar de șampanie cu tata. Dar niciodată nu bea din el până nu mă pupă și îmi spune : ” Felicitări nouă!”

Nici ședințele nu îmi plac tare. Stau cu orele pe masă, lângă telefonul mamei și ascult cum o grămadă de oameni în costum vorbesc numai de cifre de afaceri, planuri și riscuri. Iar apoi când îmi pică ochii în gură, mama mă pune la ștampilat din nou. Uneori atât de mult că mă doare spatele. Noroc cu weekend-urile, când am două zile de odihnă neperturbată.

Mama a spus că în curând o să am și o surioară și se va numi datieră. Abia aștept să ne jucăm împreună.

Vreau să vă mulțumesc pentru educația care mi-ați oferit-o. Cred că succesul care îl am în cariera mea se datorează faptului că mi-am terminat studiile la Universitatea pentru Ștampile Colop, și sunt atât de fericită, pentru că, a fi ștampilă de firmă e cel mai fain lucru ce mi se putea întâmpla vreodată.

Vă îmbrățișez cu drag,

Ștampila de firmă

 

Acest articol a fost scris pentru Proba 5 al SuperBlog 2016 iar Colop va decide dacă pot purta titlul de cea mai fericită ștampilă pe mai departe.

 

Surse:

1. www.colop.ro

2.poză cover – http://www.avicenapublisher.com

3. poze: istock.com, shutterstock.com, videoblocks.com, Avicena Publisher

Anunțuri

Un gând despre &8222;Scrisoarea unei ștampile&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s